All Istoria filosofiei vol III - Filosofia medievală târzie şi renascentistă, ediţie cartonată

O primă parte a volumului de faţă tratează despre filosofia medievală târzie, marcată, din punct de vedere teoretic, de redescoperirea lucrărilor lui Aristotel şi de apariţia „nominalismului” (via moderna, prin contrast cu via antiqua a gânditorilor „realişti”). Pe fundalul disputelor doctrinare, al intoleranţei religioase şi al discordiei dintre puterea ecleziastică şi puterea seculară, gânditorii de la finele Evului Mediu se disting, la nivelul tabloului general, prin faptul că au spulberat idealul de sinteză al filosofiei cu teologia – prin care s-a remarcat via antiqua –, contribuind astfel la separarea raţiunii de credinţă şi, implicit, a reflecţiei filosofice de „adevărul revelat”, fără ca validitatea acestuia din urmă să fie contestată în vreun fel.    Tot o „redescoperire” constituie şi centrul de greutate al gândirii renascentiste: redescoperirea naturii. Dacă aristotelicienii şi nominaliştii Evului Mediu au pus bazele autonomiei filosofiei în raport cu teologia, gândirea renascentistă, prin strădania ei de a cerceta şi formula legile care guvernează natura, a contribuit la separarea ştiinţei de teologie şi de filosofie. Dar atât nominalismul, cât şi filosofia naturii au fost în aceeaşi măsură îndatorate convingerilor de ordin religios: primul, întrucât considera că adevărurile credinţei sunt de netăgăduit, chiar dacă nu pot fi demonstrate; cea de a doua, întrucât nu ar fi fost posibilă în lipsa ideii fundamentale că natura este creaţia lui Dumnezeu, prin urmare este vrednică de a fi studiată.
Azi 47,65 LEI
Cere părerea prietenilor tăi:
Magazine recomandate
  • ALL Istoria filosofiei. Vol. III Filosofia medievala tarzie si renascentista

    ALL Istoria filosofiei. Vol. III Filosofia medievala tarzie si renascentista


    O prima parte a volumului de fata trateaza despre filosofia medievala tarzie marcata din punct de vedere teoretic de redescoperirea lucrarilor lui Aristotel si de aparitia nominalismului (via moderna prin contrast cu via antiqua a ganditorilor realisti). Pe fundalul disputelor doctrinare al intolerantei religioase si al discordiei dintre puterea ecleziastica si puterea seculara ganditorii de la finele Evului Mediu se disting la nivelul tabloului general prin faptul ca au spulberat idealul de sinteza al filosofiei cu teologia - prin care s-a remarcat via antiqua - contribuind astfel la separarea ratiunii de credinta si implicit a reflectiei filosofice de adevarul revelat fara ca validitatea acestuia din urma sa fie contestata in vreun fel. Tot o redescoperire constituie si centrul de greutate al gandirii renascentiste: redescoperirea naturii. Daca aristotelicienii si nominalistii Evului Mediu au pus bazele autonomiei filosofiei in raport cu teologia gandirea renascentista prin stradania ei de a cerceta si formula legile care guverneaza natura a contribuit la separarea stiintei de teologie si de filosofie. Dar atat nominalismul cat si filosofia naturii au fost in aceeasi masura indatorate convingerilor de ordin religios: primul intrucat considera ca adevarurile credintei sunt de netagaduit chiar daca nu pot fi demonstrate cea de a doua intrucat nu ar fi fost posibila in lipsa ideii fundamentale ca natura este creatia lui Dumnezeu prin urmare este vrednica de a fi studiata. mai multe detalii aici
    în stoc
    47 ,65 LEI
  • ALL Istoria filosofiei. Vol. III Filosofia medievala tarzie si renascentista

    ALL Istoria filosofiei. Vol. III Filosofia medievala tarzie si renascentista


    O prima parte a volumului de fata trateaza despre filosofia medievala tarzie marcata din punct de vedere teoretic de redescoperirea lucrarilor lui Aristotel si de aparitia nominalismului (via moderna prin contrast cu via antiqua a ganditorilor realisti). Pe fundalul disputelor doctrinare al intolerantei religioase si al discordiei dintre puterea ecleziastica si puterea seculara ganditorii de la finele Evului Mediu se disting la nivelul tabloului general prin faptul ca au spulberat idealul de sinteza al filosofiei cu teologia prin care s-a remarcat via antiqua contribuind astfel la separarea ratiunii de credinta si implicit a reflectiei filosofice de adevarul revelat fara ca validitatea acestuia din urma sa fie contestata in vreun fel. Tot o redescoperire constituie si centrul de greutate al gandirii renascentiste: redescoperirea naturii. Daca aristotelicienii si nominalistii Evului Mediu au pus bazele autonomiei filosofiei in raport cu teologia gandirea renascentista prin stradania ei de a cerceta si formula legile care guverneaza natura a contribuit la separarea stiintei de teologie si de filosofie. Dar atat nominalismul cat si filosofia naturii au fost in aceeasi masura indatorate convingerilor de ordin religios: primul intrucat considera ca adevarurile credintei sunt de netagaduit chiar daca nu pot fi demonstrate cea de a doua intrucat nu ar fi fost posibila in lipsa ideii fundamentale ca natura este creatia lui Dumnezeu prin urmare este vrednica de a fi studiata. mai multe detalii aici
    în stoc
    47 ,65 LEI