ALL ISTORIA FILOSOFIEI. VOL. IV RATIONALISTII. DE LA DESCARTES LA LEIBNIZ

Filosofia post-renascentistă este asociată îndeobşte cu “triumful raţiunii”, al metodicului şi sistematicului care asigură certitudinea ach
Azi 58,44 LEI
Cumpără la cel mai bun preț de la magazinele de mai jos sau caută alte produse:
Cere părerea prietenilor tăi:
Magazin recomandat
  • ALL Istoria filosofiei. Vol. IV Rationalistii. De la Descartes la Leibniz

    ALL Istoria filosofiei. Vol. IV Rationalistii. De la Descartes la Leibniz


    Filosofia postrenascentista este asociata indeobste cu triumful ratiunii al metodicului si sistematicului care asigura certitudinea achizitiilor cognitive. Aceasta interpretare se sprijina pe observarea unei preocupari - evidenta in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea - pentru intemeierea cunoasterii de orice tip pe o baza incontestabila. Idealul de procedura este preluat din cea mai sigura stiinta matematica si aplicat tuturor celorlalte stiinte si nu in ultimul rand filosofiei. Austeritatea metodologiei justifica renuntarea la Traditie la Autoritate sau Dogma la ideea de postulat sau prejudecata venite din afara ratiunii si in cele din urma se renunta si la exigenta oricarei medieri teologica sau metafizica procesul cunoasterii. Filosofia se elaboreaza pe sine in laboratorul gandirii izolata de orice circumstantialitate stanjenitoare de orice contact impurificator cu pasiunile sufletului sau cu incoerentele vietii concrete (sociale economice politice) a oamenilor. Astfel eliberata filosofia reconsidera de exemplu intuitiile materialiste ale gandirii antice (tendinta ilustrata de monadologia lui Leibniz) si incearca edificarea unei etici pur rationale. Insa filosofii tratati in acest volum fac vizibila prin insesi sistemele lor tocmai limita la care ajunge ratiunea in spectacolul altfel fascinant al libertatii gandirii. Ratiunea patrunde aproape fara s-o stie in zona speculativului si se trezeste in pozitia inconfortabila de a fi suspendata deasupra unui abis in care presimte nelinistita prezenta (sau absenta) lui Dumnezeu un Dumnezeu care pare sa nu mai apartina religiei. Claritatea si distinctia enunturilor fondatoare (cum ar fi Cogito ergo sum al lui Descartes sau bazele more geometrico ale filosofiei lui Spinoza) ori clarificarea pe baze rationale a unor probleme preluate din medievalitate (argumentul ontologic natura substantei a atributelor a cauzalitatii etc.) garanteaza coerenta sistemului pe care il intemeiaza acesti filosofi dar aduc ratiunea in zona paradoxalei intimitati si distante a gandirii care se gandeste pe sine gandind. Soliditatea edificiilor filosofice din aceasta perioada se sprijina asadar pe un alt fel de mit al intemeierii iar legitimitatea deductiilor este asigurata paradoxal de fragilitatea eului care se descopera stapan pe sine. mai multe detalii aici
    în stoc
    58 ,44 LEI