HERALD Biserica si gnoza

Despre carte: Dintr-un anumit punct de vedere, problema cu care se confrunta ganditorul crestin din secolul al doilea este similara cu cea pe care o avem si noi de rezolvat astazi: cum sa exprimam in termeni potriviti lumii moderne mesajul evanghelic, care a fost propovaduit intr-o societate atat de indepartata de noi si atat de diferita ca perspectiva. Si, fara indoiala, nu ne confruntam doar cu o problema ce tine de cuvinte si nume sau de simpla adecvare a termenilor. Cum sa pastram valoarea 'comorii', vazand ca 'vasele din lut', in care a fost depozitata prima oara, sunt atat de nepotrivite si, in unele cazuri, uzate si sparte de trecerea timpului? Este aceeasi problema cu care s-au confruntat inainte oamenii din secolul al doilea, cand Evanghelia a fost transferata din Palestina in Europa si dintr-un mediu semit in civilizatia cultivata, stiintifica si filozofica a lumii greco-romane. Aceasta carte este intr-un anumit sens controversata. Una din tezele ei principale a fost aceea de a sustine vechea perspectiva potrivit careia 'gnosticii' au fost mai degraba crestini, fara indoiala eretici, dar eretici crestini, iar nu pagani cu cateva particularitati crestine. Pentru gnostici, figura lui Iisus Mantuitorul era centrala, iar intentia lor nu era atat de mult sincretista, pe cat era un efort de a realiza o reprezentare a lui Iisus si a 'mantuirii' aduse de El intr-o forma ce putea fi acceptata de oamenii educati si cultivati. Cultura si educatia de atunci ne sunt straine, dar acest lucru nu ne invata decat ca efortul facut de catre gnostici este un efort pe care s-ar cuveni sa il facem si noi. Telul nu trebuie sa fie o statica perfectiune a formularii, care (daca este atinsa) nu inseamna decat osificare. Ceea ce este intr-adevar necesar este efortul de a exprima in propriul nostru grai magnalia Dei, intr-un limbaj care inseamna cu adevarat ceva pentru noi, chiar daca ar fi diferit de cuvintele sacre ale antichitatii. F. C. Burkitt Cuprins Prefata 7 CAP. I Introducere 13 1. Gnoza 15 2. Credintele crestine timpurii 22 3. Apostolul Pavel 25 4. Problema Vechiului Testament 35 CAP. II Gnosticismul filozofic 42 1. Astrologia 43 2. Soma sema 46 3. Magia 49 4. Cele doua tipuri de traditii gnostice 54 5. Valentin 56 6. Barbelo gnosticii 68 CAP. III Scrieri gnostice egiptene 77 1. Pistis Sophia 81 2. Dumnezeu ostenindu se pentru om 94 3. 'Mamona' 95 4. Aberamentho(u) 97 5. Cartile lui Ieou (Ieoa) 100 6. Basilide si Abrasax 103 CAP. IV A patra Evanghelie: mandeism si crestinism 109 1. Mandeenii 117 CAP. V Biserica si Vechiul Testament 143 Anexa: Pistis Sophia (fragmente) 171 Index general 184
Azi 14,16 LEI
Cumpără la cel mai bun preț de la magazinele de mai jos sau caută alte produse:
Cere părerea prietenilor tăi:
Magazin recomandat
  • Herald Biserica si gnoza

    Herald Biserica si gnoza


    Dintr-un anumit punct de vedere problema cu care se confrunta ganditorul crestin din secolul al doilea este similara cu cea pe care o avem si noi de rezolvat astazi: cum sa exprimam in termeni potriviti lumii moderne mesajul evanghelic care a fost propovaduit intr-o societate atat de indepartata de noi si atat de diferita ca perspectiva. Si fara indoiala nu ne confruntam doar cu o problema ce tine de cuvinte si nume sau de simpla adecvare a termenilor. Cum sa pastram valoarea comorii vazand ca vasele din lut in care a fost depozitata prima oara sunt atat de nepotrivite si in unele cazuri uzate si sparte de trecerea timpului? Este aceeasi problema cu care s-au confruntat inainte oamenii din secolul al doilea cand Evanghelia a fost transferata din Palestina in Europa si dintr-un mediu semit in civilizatia cultivata stiintifica si filozofica a lumii greco-romane.Aceasta carte este intr-un anumit sens controversata. Una din tezele ei principale a fost aceea de a sustine vechea perspectiva potrivit careia gnosticii au fost mai degraba crestini fara indoiala eretici dar eretici crestini iar nu pagani cu cateva particularitati crestine. Pentru gnostici figura lui Iisus Mantuitorul era centrala iar intentia lor nu era atat de mult sincretista pe cat era un efort de a realiza o reprezentare a lui Iisus si a mantuirii aduse de El intr-o forma ce putea fi acceptata de oamenii educati si cultivati. Cultura si educatia de atunci ne sunt straine dar acest lucru nu ne invata decat ca efortul facut de catre gnostici este un efort pe care s-ar cuveni sa il facem si noi. Telul nu trebuie sa fie o statica perfectiune a formularii care (daca este atinsa) nu inseamna decat osificare. Ceea ce este intr-adevar necesar este efortul de a exprima in propriul nostru grai magnalia Dei intr-un limbaj care inseamna cu adevarat ceva pentru noi chiar daca ar fi diferit de cuvintele sacre ale antichitatii.F. C. Burkitt mai multe detalii aici
    în stoc
    14 ,16 LEI