Herald Dao, Marele Luminator

Filozofia daoista sustine existenta a trei esente fundamentale: ching, partea eterica, opusa partii trupesti a fiintei umane; unii numesc aceasta instinct. Ch‛i este elanul vital transformat in substanta materiala; cuvantul este identic cu cel pentru aer. In sfarsit, shen, spiritul animal, mintea, etc.; unii identifica aceasta cu constiinta. Toate acestea sunt, sau ar trebui sa fie, sub controlul vointei. Fiintele sunt rezultatul combinarii celor trei elemente. Fiintele superioare dispun de vointa de a-si alege propria cale in viata: pentru binele lor, insa, ele trebuie sa adopte vointa lui dao ca principiu calauzitor.Procesele de creatie decurg intr-un mod foarte natural. Combinatia celor trei factori are loc continuu si da nastere Cosmosului - Cerul [tian], Pamantul [di]  si Omul [ren]. Intrucat acestea sunt creatii ce au loc prin mijlocirea lui dao, plinatatea vietii lor poate fi mentinuta numai prin armonia si identitatea deplina cu dao. Dotat fiind cu o putere de vointa proprie, omul este inclinat sa neglijeze acest lucru, sedus de simturi si creandu-si o viata artificiala in care simturile si carnea domina in dauna spiritului, ceea ce duce in final la ruinarea vietii. Dar Cerul si Pamantul isi mentin si pe mai departe contactul original si, implicit, urmeaza in toate miscarile lor miscarea lui dao. In aceasta privinta, "asa cum a fost la inceput, asa este acum si asa va fi mereu". Insa omul, inzestrat cu putere de vointa, nu urmeaza impulsurile lui dao, ci propriile sale dorinte si-si conduce sistemele administrative, executive, educationale si ceremoniale fara sa-i pese de dao. In felul acesta el a pierdut contactul cu realitatea si a creat un mod de viata artificial, in care armonia naturala este pierduta in mare masura. La randul ei, artificialitatea aceasta a alterat puternic mersul Cerului si al Pamantului. Regasirea armoniei pierdute reprezinta tema insasi a eseurilor prezentate in  acest volum!
Azi 23,25 LEI
Cumpără la cel mai bun preț de la magazinele de mai jos sau caută alte produse:
Cere părerea prietenilor tăi:
Magazin recomandat
  • Produse similare
  • Herald Vorbe mestesugite despre Dao

    Herald Vorbe mestesugite despre Dao


    Pe cat de enigmatica este biografia autorului pe atat de plina de mister este si istoria cartii ce-i poarta numele. Versiunea actuala editata de Guo Xiang (? - 312 e.n.) unul dintre reprezentantii de seama ai miscarii neo-daoiste dateaza din timpul dinastiei Han. In aceasta varianta Zhuangzi are numai 33 capitole din cele 52 cate erau mentionate in Han Shu (lucrare de la sfarsitul secolului I i.e.n.) impartite in trei sectiuni: neipian (capitole interne I-VII atribuite in mod traditional lui Zhuangzi) waipian (capitolele externe VIII-XXII unde specialistii gasesc o interventie straina mai mare) si zapian (capitole mixte XXIII-XXXIII cu un evident caracter compozit). In ceea ce priveste primele sapte capitole (neipian) exegetii sunt de acord ca apartin unui singur autor prin traditie Zhuangzi (tot asa cum cartea Dao de jing - Cartea despre Dao si virtute - este lucrarea lui Laozi). Opinia lor se intemeiaza pe faptul ca in cadrul lor Maestrul daoist isi expune principalele idei stilul este unitar si nu se regasesc repetitii sau preluari. In ceea ce priveste celelalte capitole punctele de vedere incep sa fie divergente...Capitolele indiferent de sectiunea din care fac parte nu amintesc prin nimic scriitura Antichitatii grecesti in care fie argumentele ca niste caramizi bine fasonate se imbina perfect in constructia solida a ideilor sustinute (la Aristotel) fie dialogurile spumoase presarate cu glume pilde istorioare din mitologie si istorie ii pun in dificultate pe interlocutorii lui Socrate (la Platon). Nu regasim nici macar conversatia cu tenta moralizatoare din Analectele lui Confucius. Sau mai curand le intalnim pe toate atent dozate in paragrafe mici ca cioburile colorate de vitraliu. Invatacelul este cel care trebuie sa le asambleze dupa lecturi repetate si cugetari adanci in Marele Tot in care se cuibareste viziunea autorului. De aceea nu poate fi considerat o impietate faptul de a regrupa o parte dintre ideile maestrului daoist in cinci teme ce strabat intreaga lucrare anume: Dao Cunoastere Oameni aparte Scoli filosofice si Povestiri. Insa pentru oricine care s-a aplecat macar o data asupra gandirii chineze faptul de a declara ca partile unui intreg se interconditioneaza este o tautologie. La Dao pot ajunge prin Cunoastere numai Oameni aparte care de regula apartin unor Scoli filosofice si devin personaje de Povestiri pline de invataminte. Ca urmare faptul ca multe din fragmentele incadrate intr-o sectiune si-ar putea gasi locul foarte bine si in alta sau in mai multe nu va fi catusi de putin surprinzator.DaoConsiderat de multi specialisti drept concept daoist in fapt dao se dovedeste a fi alaturi de tian (cer) de (virtute) li (ritual) yi (dreptate) si ren (omenie) una dintre notiunile arhaice care isi au originea in traditiile populare stravechi si in cultul stramosilor. Semnalat si definit in cele mai vechi Clasice confucianiste - Shu jing (Cartea Edictelor) Shi jing (Cartea Poemelor) si Yi jing (Cartea Transformarilor) - cunoscute sub aceasta denumire nu pentru ca ar fi fost scrise de Confucius ci pentru ca el a fost acela care le-a sistematizat dao a fost preluat interpretat si valorificat de toate curentele de gandire indiferent de orientare sau de momentul aparitiei lor. De aici multiplele sensuri ce i-au fost atribuite dificultatea de a-l defini si desigur de a-l traduce.Alcatuit din radicalul a se misca pas cu pas (chuo) si foneticul cap (shou) dao a fost definit in moduri diverse de diferiti sinologi in functie de epoca in care au trait pregatirea pe care au avut-o orientarea religioasa si/sau pozitia adoptata de confrati. Divergentele cu privire la dao apar chiar in stadiul de identificare a originii si sensului radicalului chuo. Daca Leon Wieger pornind de la ideea ca chuo interpretat drept o inaintare si o oprire l-ar fi inlocuit pe xing (a merge a pasi cu piciorul drept inaintea celui stang) il traduce pe dao prin: a merge inainte cale drum principiu regula lege a indrepta vorba a vorbi curgerea unui discurs a conduce Joseph Needham interpreteaza acelasi radical drept incrucisare de drumuri iar Alan Watts impartasind opinia lui Leon Wieger cu privire la chuo o duce mai departe: asociind inaintarea cu Yang si oprirea intr-un loc cu Yin ne propune sa ne gandim la chuo ca la un ritm inteligent prin intermediul caruia incearca sa explice diferitele sensuri pe care traducatorii i le-au conferit lui dao: Cale Ratiune Providenta Logos si chiar Dumnezeu concept abstract intraductibil folosit ca atare Dao. mai multe detalii aici
    în stoc
    20 ,46 LEI